3 puncte din 10 (I'm very low, man !)

In dupa-masa asta am foarte multe motive sa fiu trist.

1.Prietenii mei pamanteni nu vor sa-mi aduca tzigari ! Asta-i primul shi cel mai important motiv. Pentru ca, daca nu stiati, sunt o reclama ambulanta la o anumita companie de tutun, am devenit dependent si n-am de gand sa ma las prea curand pentru ca-mi place ! Organismul nostru de siliciu se-mpaca foarte bine cu monoxidul de carbon shi fosfatii shi celelalte cateva mii de substante nocive pentru om din tzigareta.Va trebui sa fur cateva fabricute shi sa le transplantez pe Marte, poate ajung shi eu un martian bogat!

2.Lumea culturala, prin asta intelegandu-se reviste gen Dilema, 22, Idei in dialog, Altitudini, Observatorul Cultural, Romania Literara, etc. nu pare sa fie conectata la ce se petrece cu noile generatii. Chiar si cu cateva exceptii, peisajul pare sa fie in mod obsedant populat cu personaje dezbatute shi razbatute inca de dupa revolutie. Nu reusim de loc sa scapam de Noica, Eliade, Vulcanescu, Ionescu, Ionesco, Sebastian, Cioran etc. Generatia de aur nu poate sa fie lasata in urma shi persista intr-o bula numai a ei, plutind undeva deasupra capetelor tuturor animatorilor culturali de la noi. Desi sunt de acord cu recuperari shi reinterpretari, cu retusuri shi recalibrari, cu luari de pozitie shi descoperiri/devoalari, nu inteleg de ce incercam perpetuu sa ne definim numai asa ? Astia suntem(aici ma includ shi eu pentru ca pe-aici am aterizat), sau astia vrem sa fim ? De acord, cultura noastra n-ar fi asa cum este fara aceste personaje...Oh, really ? Chiar nu avem pe ce obiect sa ne concentram atentia, altul decat the infamous Eliade, Ionesco, Noica triangle ? Acum, chiar in clipa asta, ce se petrece cu artishtii plastici care scrijelesc sau muleaza in atelierele lor, ce se intampla cu poetii care o tarasc prin bodegutze ? Unde sunt muzicienii de care mai auzi intr-o emisiune expirata pe reformatul post "Cultural"?
Cum ne adapatam, cum ne modificam, cum receptam shi, mai ales, daca, ce se intampla dincolo de lungul nasurilor noastre culturale ? Suntem conectati la tipurile de dezbatere actuale, sau suntem complet pe dinafara?
Toti oamenii ashtia exista, sunt reali shi prezenti shi mai shi lucreaza. De ce sunt marginalizati ? Sau, oare sunt ? Poate tot ce ne-ar trebui ar fi un mic catalizator, o scurta tija metalica inserata in lichidul tulbure al ranii noastre culturale shi care sa creeze nu initziative discrete, ci agregari de mase ! Un manifest ! Dar nu unul la mishto, ci unul cat se poate de serios, shi letal, negator shi antropofag !
Dar, poate nu suntem suficient de copti pentru asa ceva !
Poate, cum zice un prieten de-al meu, "n-avem cojones" !
Sau, iarashi, poate "cojones" avem, dar n-avem ce spune !
Asta ar dori sa ne faca sa credem revistele cu pricina, emisiunile imbatranite ale postului "Cultural" shi discutiile sterile din diverse locuri publice. Shi asta iaste foarte enervant !

3. Ultimul punct pe lista pricinilor de suparare n-are nici o legatura cu cele precedente shi tine de o "latura mai intunecata a personalitatii mele" : cineva, un anonim, mi-a facut un comentariu la unul dintre posturile mele in care, nici mai mult nici mai putin, m-a acuzat ca n-ash fi citit Aitmatov, sau Bulagakov, sau Strugatski, shi nici macar Gogol, pentru ca, spune povestea, daca ash fi facut-o ash fi inteles nu numai proza-Sorokin, dar shi fictiunea-Sorokin, shi, last but not least, FICTIUNEA in general.
Oameni buni, stiu ca nu ma cunoasteti, stiu ca sunt verde shi urat shi am urechiushe, etc, dar, totushi, comm'on, Gogol ! Chiar asha ? Nici un pic de respect ?
Anunt simpaticul anonim ca am la activ lectura acestor autori shi a multor altora (rushi, ca despre ei discutam, deshi nici Aitmatov, nici Strugatski - intre noi fie vorba, care : Arcadi, sau Boris? - nu sunt tocmai rushi !) Pe langa sectiunea publicitara pe care tocmai am incheiat-o, mai am de spus urmatoarele (lucruri amintite si intr-un raspuns la comments) :
a) ce legatura are cititul acestor autori (shi nu al altora, par exemple E.T.A.Hoffman, sau Borges, sau Marqez, sau Offenbach, sau etc.) cu Vladimir Sorokin ?
b) presupun ca pana la pagina 200 nu era vorba de fictiune ? sau, mai bine, asta o presupuneti dumneavoastra, amabile comentator ?
c) cum adica FICTIUNE cu litere mari ? despre asta cu litere mari trebuie sa recunosc ca nu stiu MARE lucru ( traduc : e vorba probabil de MAREA FICTIUNE, A MARILOR FICTIONALISTI DIN MAREA LITERATURA)
d)recunosc, monsieur Paraschivescu reuseshte sa nu-mi intre sub piele decat extrem de rar (cum ar fi in postfata de la "Casa somnului" a lui Coe), dar calificativul de "neica", ca shi cel de "nea'" nu mi se pare deloc jignitor, ba chiar e amuzant ( in plus am recunoscut in P.S. ca sunt partial de acord cu "neica"). Dar despre dl (asa-i mai frumos ?! Nu cred !) Paraschivescu cu, sper eu, multe alte ocazii ( mai avem cate ceva de spus despre ce scrie la revista ID)
e)n-am epuizat puctele de raspuns la comentariu, dar m-am plictisit. Ca sa se stie totushi : acept orice jignire, orice remarca, orice invitatie shi atac(shi laude, daca se gasesc), dar sa nu-mi ziceti ca n-am citit Aitmatov, ca ma supar ! (Cinghiz il cheama, by the way )

Lumanarari si Fainarese

M-am saturat de oamenii astia si de interesele lor marunte! Politicenii politicesc, se lupta intre ei ca orbii aruncand pumni in dreapta si-n stanga, scuipand de la etaj in capul cui o fi, batandu-se cu palma-n piept si smiorcaindu-se pentru cine stie ce copilas, ce babuta, valorile si interesul national, international, economic, de securitate, etc.Profesorii morfolesc o materie pe care n-o mai ingurgiteaza nimeni, pe care nici ei n-o mai stiu . O spuzesc peste creierele unor elevi care bat pasul pe loc desi se-agita foarte mult. Universitarii protejeaza o sfanta idee de univeritate imaginara, idee pe care nu stiu de unde au luat-o si de la cine au invatat-o, dar precis nu se potriveste cu anii lor de studentie, care, mai mult ca sigur au fost jalnici, ca si ai nostrii. Mitocanii se tarasc in slapii lor pe bulevardele din centrul Bucurestiului, scuipand seminte in dreapta si-n stanga, bombandu-si toracele ca niste matadori si aruncand priviri furise si slinoase sub mini-fustele "pizdelor" dupa care saliveaza. "Pizde" carora unii dintre noi prefera sa le acorde o candoare care nu le apartine. Taranii se muta la bloc si mahalagii se muta la tara. Trenurile sunt pline de cheliosi, burtosi, bubosi, jegosi, betivi, slinosi, scarbosi, si alte "neamuri" care mai de care mai apropiate de maimute. Barurile dau pe dinafara de "bashtani", snapani, gorile, fitzosi si adolescenti teribili. Parcurile mustesc de rahat si gunoaie, de scarna umana, leprosi, paralitici, libidinosi, exhibitionisti, rolleri, bikeri, plimbareti, gay, sahisti, tablagii, barbugii, colorati, tuciurii, imaculati, rosiori, galbiori si verzisori.
Fostii astronauti fac reclama la ciocolata, disputandu-si minutele de publicitate cu fostele gimnaste care saliveaza dupa niste cutii cu lapte pentru femei. "Vedetele" se nasc si mor, dar raman intotdeauna in numar constant. Poti sa dai de ele peste tot: aici te ciocnesti de-un celebru prezentator, dincolo de-o arhicunoscuta cantareata de muzica usoara, din dreapta rasare un politician, din stanga, traverseaza un sportiv. Peste tot numai fete cunoscute. Pe cativa kilometri patrati se-nvolbureaza scursoarea unei natii.
Si toti suntem mandri si amuzati de, la o adica, "pitorescul" de care dispunem. Parem a avea rezerve constante de optimism, nu ne place sa privim nimic in negru. Si daca unii dintre cei mai rasariti au avut multa vreme o atitudine un pic mai realista, acum isi zic : nu e totul pierdut. In fond, mai exista si situatii exceptionale, cazuri particulare, etc.etc.
Visam perpetuu la un interbelic de glorie, la un interbelic fascinant, cu romantele, cu chansonetele, cu bodegile,cu scriitorii shi parfumul sau. Ne toot chiombim la fotografii ale "miraculosului" bucurestean facute de Nicolae Ionescu, si ne spunem ca atunci ar fi trebuit sa traim, intr-un roman de Camil Petrescu, Intr-o mahala din Craii de Curte Veche, intr-un apartament din Scrinul Negru, intr-un palat din Hortensia Papadat-Bengescu... Shi noi suntem Blecheri, shi noi suntem Sebastieni..
dar...
n-avem in jur decat Lumanarari si Fainarese.

I heart Huckabees

Am stat intr-o noapte sa ma uit la filmuletzu aista fara sa-mi dau seama de ce-si mai pierd oamenii vremea sa le faca. La o adica sunt pierderi shi pierderi de vreme, iar asta nu-i din cele mai relaxante si nici din cele mai putin costisitoare. Tot vorbind de vreme. Cica-s inundatii prin Europa. Mda, pai ce sa mai fie, daca toate lucrurile sunt legate shi asta-i o kestie.
Inundatii in Europa, inundatii la noi, tornade in Belize, uragane in America de Sud, "nature unbound" as someone gently put it...
Ce e insa bun la filmushtiocu aista este ca nu intra in categoria Buffy the vampire slayer, nici in They spy, nici macar la alte cloantze gen Notting Hill & comp., ci se pastreaza lejerone intr-un ungher slab luminat al comedioarelor filo-sophice despre "cum ii lumea"... Pai, sa va spun, lumea lui Dustin Hoffman e o patura, in care noi suntem un pumnishor shi voi, cei care cititi suntetzi un alt pumnishor shi intre ele se afla patura (ce altceva ?). Deci, think blanket !

P.S. - Daca n-aveti altceva de facut puteti sa va uitati la el, ca nu lasa nici amareala, nici nu strepezeste dintii, ba chiar, pe unii s-ar putea sa-i puna pe ganduri ! (pentru fani : e cu Jude Law, Naomi Watts, Dustin Hoffman shi Isabelle Hupert)